am adunat in timp lacrimi de roua ratacite in cranguri.sunt lacrimi de dor in care-si spala PREACURATA chipul.apoi,cu tremur ti le picur tie pe gene sa nu te deoache holteii.
frumoaso...,sopteste-mi ca ma iubesti!
minte-ma simplu si repede si ti-oi canta numele in veci!
(...)
inchin in fatza umerilor tai sarutul rozelor culese pe-nserat si cu ale lor petale iti sarut bratele delicate,sanii fermi si rotunzi,coapsele fine, rod de viata vesnica, si in final ,talpile ce nu obosesc sa te poarte hai hui, in fiecare noapte, prin visele mele.
dulce poezie.minunat balsam.
am lasat ca erata gura cu ale ei buze fragede si moi-divina voluptate.
si nasucu-ti fin sarut usor.iar ochii,ochii ti-i ador si-i cant in nesfarsite ode.betia vorbelor nascute sa te preaslaveasca-doamna a anotimpurilor mele de hoinar...
no comments. F frumos...
RăspundețiȘtergereeee,esti tu binevoitoare :P
RăspundețiȘtergere