si te privesc cu patimi si durere,
iubita mea de fiecare zi,
cum alba treci printre troiene
si te iubesc si stiu ca n-ai sa vii.
de chipul tau mi-e inima prea plina
ingemanata muza submisiv,
in rauri de cuvinte si lumina
te zugravesc in mine, progresiv.
iti simt, mereu, al mersului fior,
oftez la geamul incarcat de stele,
ma zgribulesc incatusat de dor
si te petrec cu ochii printre ele.
ce-a fost frumos odat' s-a terminat
asemeni soaptelor pe campuri sangerii,
fara iubirea ta m-am preschimbat
intre secunde- duh de papadii...
daca mai continui asa, ma refer la poezii, cred ca ai sa ii prinzi pe cei din urma poeti. imi place... continua tot la fel
RăspundețiȘtergereufff...anonimii astia:p
RăspundețiȘtergerezi-mi un nume(de preferat al tau:d)