Nu stiu de ce la casele de schimb valutar nu exista si cotatia pentru...iubire?! Este acum asa o marfa de lux, atat de rara, incat aurul, prin comparatie, a devenit un etalon oarecare.
Se converteste ideea de dragoste, la negru, de zici ca singurul scop e capitalizarea intr o maniera haotica, grosiera. Dar nu, nimeni nu cumuleaza sentimente. Alea, putine, care ne mai anima, din cand in cand, sunt preschimbate cu disperare in bani, case, masini, excursii...
Pentru un targ de craciun, intr o tara feerica, investim parti de suflet. De fapt, il vindem, caci investitia presupune notiunea de profit. Profitul ala care conteaza, nu mirajul unor surogate efemere.
Si pentru ca sa nu ne mustre bruma de constiinta, ne mintim ca iubim persoana/persoanele careia/carora ne vindem. Ne prefacem ca ne completeaza sufleteste si fizic. Ne furam caciula, sperand ca aparenta liniste interioara ne va asigura si feciorelnicia de Dincolo.
In fapt, nu iubim. In pat simtim frustrari. Adormim plangand pe perna. Dar ce conteaza toate astea, cand ne va curge Moet pe barba, in Ring ul Vienez ?!
Caci nu i asa? Corpul ne a fost daruit sa l jertfim pentru bucuria sufletului. Numai ca nu intelegem faptul ca aburul asta sfant nu e fericit asa.
E doar amagire desarta si fum. Iar la finalul inevitabil, nu l vom urca imbogatit si luminos in lotca ce l va trece peste spumele batranului Stix.
Vom trage dupa noi un starv gaunos, mirosind a alcov si compromis murdar.
Oare merita?!
Sa aruncam zarurile !, zic. Jocurile sunt facute. Rien ne va plus !...
Se converteste ideea de dragoste, la negru, de zici ca singurul scop e capitalizarea intr o maniera haotica, grosiera. Dar nu, nimeni nu cumuleaza sentimente. Alea, putine, care ne mai anima, din cand in cand, sunt preschimbate cu disperare in bani, case, masini, excursii...
Pentru un targ de craciun, intr o tara feerica, investim parti de suflet. De fapt, il vindem, caci investitia presupune notiunea de profit. Profitul ala care conteaza, nu mirajul unor surogate efemere.
Si pentru ca sa nu ne mustre bruma de constiinta, ne mintim ca iubim persoana/persoanele careia/carora ne vindem. Ne prefacem ca ne completeaza sufleteste si fizic. Ne furam caciula, sperand ca aparenta liniste interioara ne va asigura si feciorelnicia de Dincolo.
In fapt, nu iubim. In pat simtim frustrari. Adormim plangand pe perna. Dar ce conteaza toate astea, cand ne va curge Moet pe barba, in Ring ul Vienez ?!
Caci nu i asa? Corpul ne a fost daruit sa l jertfim pentru bucuria sufletului. Numai ca nu intelegem faptul ca aburul asta sfant nu e fericit asa.
E doar amagire desarta si fum. Iar la finalul inevitabil, nu l vom urca imbogatit si luminos in lotca ce l va trece peste spumele batranului Stix.
Vom trage dupa noi un starv gaunos, mirosind a alcov si compromis murdar.
Oare merita?!
Sa aruncam zarurile !, zic. Jocurile sunt facute. Rien ne va plus !...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu